Treceți la conținutul principal

De ce iubim barbatii?!



1. Pentru ca au un farmec aparte atunci cand iti zambesc pervers , simpatic sau diabolic pe strada 
2. Pentru ca niciodata nu ne inteleg, dar nu renunta la asta niciodata.
3. Pentru ca vad frumusetea in femei, cand femeile au incetat de mult timp sa vada vreo frumusete in ele insele.
4. Pentru ca traiesc ca sa ne faca sa zambim.

5. Pentru ca nu le e niciodata frica de intuneric.
6. Pentru ca spun povesti foarte frumos.
7. Pentru ca este o placere sa vezi un barbat incercand sa gateasca doar ca sa iti demonstreze ca ” si el poate ” .
8. Pentru ca intotdeauna stiu ce gandesc si intotdeauna spun ce vor exact sa spuna.
9. Pentru ca fac mari eforturi sa ascunda, fara succes, ca sunt fragili si umani.
10. Pentru ca fie vorbesc prea mult, sau deloc.
11. Pentru ca intotdeauna isi termina mancarea din farfurie si sunt recunoscatori pentru asta.
12. Pentru ca sunt intotdeauna capabili sa invete si sa se schimbe.
13. Pentru ca adoram sa ii vedem in genunchi cerandu-ne iertare sau in casatorie.
14. Pentru ca ne pot privi in ochi si sa ne topeasca instantaneu.
15. Pentru ca nu pot sa stea cinci minute in acceasi camera cu tine fara sa te sarute sau macar sa incerce, daca asta isi doresc.
16. Pentru ca sunt aproape de noi cand avem nevoie de ei.
17. Pentru ca sunt intr-adevar pe atat de simpli pe cat afirma ca sunt.
18. Pentru ca sunt destepti, tandri si puternici.
19. Pentru ca se enerveaza cand ii batem la jocuri si ii facem gelosi.

 Iubim barbatii, nu din lipsa de ocupatie sau din plictiseala ci pentru ca asa e firesc si… doar un barbat ar gandii ca acest lucru necesita explicatie.
Nu ai nevoie de motive ca sa iubesti un barbat… ai nevoie doar de un ” el “..
Restul, vine de la sine!

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Vindecare!

Vine un moment când obosești! Ești slăbit de puteri și tot ce îți rămâne de făcut este să alungi durerea din sufletul tau stins. Am iubit destul, acum mă odihnesc. Îmi las inima să se vindece, sufletul să se refacă. Sunt undeva între tristeţe şi fericire, la mijloc chiar, nici mai mult, nici mai puţin. Uit momentele când mă făceai să mă simt și fericită și tristă în același timp.Uit zâmbetul ce-l schițai când mă vedeai. Uit bătăile inimii și șoaptele rostite. Mă duc să îmi caut singură soarele! 

Perfect de imperfect

Perfect de imperfect ai fost Mi-ai zdruncinat lumea ca un calm de vară Te așteptam printre cearșafuri, scufundată în lacrimi și cu mâna întinsă Întinsă după iubirea ta Dar ai plecat fără să lupți, deodată, spunându-mi ca la mine e întuneric și tu nu vrei să aprinzi lumina. Și ai plecat. Iar eu am rămas în întuneric, totul era negru în jur... Simțeam cum îmi ard lacrimile obrajii fierbinți. Suspinam după mâna ta calda.. Buzele tale pe tâmpla mea, dar nu erai. Și nu mai vii. A fost un vis...

Să ne trezim la o cafea

Mă pierdeam printre vise... Un miros de cafea m-a trezit. Deschid ochii și îl văd pe marginea patului cu o cafea și un zambet cuceritor. I-am zămbit și atunci m-a sărutat pe frunte. Diminețile în doi îmi par cele mai fericite. Am căutat prin pat halatul meu din satin cu gândul să mă duc să pregătesc un mic dejun . Refuzand sa mai caut halatul, am luat tricoul lui galben si m-am dus în bucătărie . El ma privea nedumerit. Deja imi inchipuiam ce ciufulita ar trebui sa fiu. Deodata ii apare un zambet in coltul gurii si apoi incepe sa ma tachineze. Savurand din cafeaua lui, zambeam fara sa ii raspund la provocari. Las cafeaua jos si incep sa caut prin dulap doua cuburi de zahar. -Cam amară cafeaua ta. -Asa e, maiestate. Știam ca sunteti destul de dulce si eu unul nu aveam nevoie si de zahar. -Mereu ai vorbele la tine, nu? -Doar cand esti tu in preajma. -Ce facem astazi? -Vrei sa vorbim ? Sa ne plimbam?