Greseli...

Invatam ceva din greselile noastre?
 DA! Si asta pentru ca din urma lor ne-am ales cu o putere de a trece mai departe de care habar nu aveam, cu un curaj de a carui existenta nu stiam vreodata, cu o impacare de sine venita dupa multe razboaie crancene cu mine insumi. Tocmai am aflat totul. Am aflat ce inseamna sa supravietuiesti, am aflat cum sa-ti indrepti greselile, am aflat cum sa o iei pe scurtatura, ferindu-te de greseli noi, am aflat ca nu trebuie sa-ti pierzi timpul plangand dupa ceea ce ai facut, ci dupa ceea ce mai poti indrepta, mi-am redescoperit speranta, optimismul si puterea de a merge mai departe.

Avem ce invata din fiecare greseala pe care o facem. Dintr-o greseala… a fost descoperita America. Nu este deloc dificil sa inchidem ochii in fata propriilor greseli si sa-i deschidem in fata greselilor celorlalti. Ce invatam insa din greselile altora? Invatam ceva deosebit, invatam sa nu mai aruncam cu piatra in noi insine atunci cand comitem la randul nostru greselile care ne-au speriat odinioara pentru ca erau ale altora. Pentru oricine a gresit si a invatat la randul sau, greselile persoanelor dragi au durut uneori mai mult decat cele personale. Din orice rau se invata insa un bine, iar “cu ajutorul” greselilor de ieri am ajuns oamenii de astazi.  Vreau doar sa zambim. Avem pentru ce! Avem pentru ce fi recunoscatori. Eu am, sigur aveti si voi.

Din greselile parintilor: - Sunt recunoscatoare parintilor caci de la ei am aflat ca daca parintii nu sunt fericiti unul langa altul, un copil nu le va aduce in mod obligatoriu fericirea cautata. Mamei ii sunt recunoscatoare caci de la ea am aflat ca un copil vede si apreciaza sacrificiul unei mame, insa ar da orice ca acesta sa nu fi existat. De la tatal meu am aflat ca iubirea unui tata conteaza pentru un copil la fel de mult ca si a unei mame. De la amandoi am aflat ca un copil merita orice, insa nu merita parinti ce convietuiesc si mimeaza fericirea doar de dragul lui.

Din greselile prietenilor – Un prieten m-a invatat sa nu-ti deschizi sufletul in fata unei persoane inainte de a-ti deschide bine si ochii. Stiu acum cum sa o fac: ma uit bine in stanga si dreapta, ma uit bine in ochii si mintea persoanei respective inainte de a-mi deschide si sufletul. Si cel mai important, am aflat ca nici in clipele cele mai dure de vulnerabilitate, nu trebuie sa-ti lasi garda sa cada, cu zgomot si aplomb, intr-o incercare pura de sinceritate.

Din greselile unei foste iubiri- De la fostul meu prieten am aflat ca daca o sa se intample sa se stinga vreodata iubirea pentru o persoana careia i-am declarat iubire vesnica cel putin nu o sa intorc spatele, plecand fericita si usurata ca sufletul mi s-a eliberat de o povara in plus. Nu o sa plec miseleste, fara sa las loc de adio sau de explicatii. Daca o sa fie un sfarsit, sfarsitul meu cel putin o sa aiba un sfarsit.

Din greselile  unor  copii  am descoperit ca nu e o greseala sa-ti permiti sa fii uneori copil sau ca tu, in calitate de om mare sa eziti sa inveti de la un copil.
Pretutindeni invatam!