urma de pe cuțit nu va mai trece.
Într-un colț retras, întunecat, sângele de pe briceag. Se aude "pic" în întunericul disperat unde scrie ură, deznădejde, răzbunare...Locul unde nu există!
Zâmbete...priviri desprinse din vise.
Încă mai sper la cele promise ...
De ce imposibilul nu este permis ?
De ce îmi doresc doar ce-i interzis?
Deși rănile nevăzute îmi devorează inima, chiar și acum, în timp ce rămân în întuneric ,gândul la tine nu încetează să-mi inunde mintea.
Dincolo de visele roșii tremurânde, noi ar trebui sa ne întâlnim ...
Destinele noastre încep să se întoarcă ...un secret pe care nu-l cunoaște nimeni!
Nu putem întoarce lucrurile înapoi așa cum erau, indiferent cât de mult ne îndepărtam de aceste păcate.
Suntem doar existențe trecătoare .
Comentarii